O nouă paradigmă de securitate. Cum afectează invadarea Ucrainei ordinea geopolitică a lumii?

Decizia lui Vladimir Putin de a invada Ucraina a răsturnat presupunerile existente cu privire la infailibilitatea granițelor. Mai mult decât atât, a pus întreaga lume într-o situație complet nouă. 

Acțiunile recente ale Rusiei nu doar că amenință suveranitatea Ucrainei, dar au subminat întreaga ordine geopolitică, spun experții germani. „Lucrurile par să fie din ce în ce mai diferite pe zi ce trece”, precizează Johannes Varwick, specialist în științe politice din cadrul Universității Hale, Germania.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

„Parcă ne situăm iarăși într-o confruntare a blocurilor, doar că acum granițele blocului vestic s-au mutat spre est, comparativ cu perioada Războiului Rece”.

Pacea europeană este de domeniul trecutului

Pacea în Europa este de apanajul trecutului, iar încrederea în Federația Rusă nu mai există. Specialistul german mei precizează și faptul că va fi nevoie de mai multe decenii pentru a se putea restabili încrederea între Vest și Rusia, indică Deutsche Welle.

Decizia președintelui Vladimir Putin de a trimite trupele pe teritoriul unui stat suveran este văzută de mulți ca un precedent cu potențial nedorit.

Rafael Loss, expert în politici de securitate la Consiliul European pentru politici Externe este de părere că estimarea consecințelor pe termen lung reprezintă un proces dificil, mai ales în contextul actualelor evenimente. „În unele părți din Europa, se pare că ordinea de după 1990 este în ruine – mai ales pentru țările din mijloc care din nefericire, nu sunt încă parte din NATO sau Uniunea Europeană”.

Pentru acele națiuni, starea de securitate nu este chiar atât de fericită. „Putem ajunge într-o situație spațiile dintre cele două foste sfere de influență să fie contestate sau chiar ca abilitatea NATO sau UE de a apăra aceste spații să fie contestată”, a mai spus Loss. „Va fi vorba despre mai mult despre apărarea statelor care sunt membre ale organizațiilor internaționale decât de a soluționa diferendele cu cele care nu sunt”.

Dependența de Statele Unite ale Americii

Există ipoteza repetării unei situații similare cu perioada Războiului Rece, când statele europene au devenit din ce în ce mai dependente de SUA ca garant al securității, iar granițele sferei de influență a Rusiei să redevină intens militarizate.

„Trebuie să luăm în calcul aplicarea vechiului concept de politică a îngrădirii aplicată contra Rusiei”, a spus Varwik. „Acest lucru înseamnă că trebuie să întărim flancul estic al NATO și să folosim descurajarea împotriva lui Putin. Este clar însă că Ucraina se poziționează în spatele acestei granițe. Acum este mai mult vorba de apărarea membrilor NATO, de la România la Bulgaria. Aceste state se găsesc cumva într-o poziție mai bună, dată fiind calitatea acestora de state NATO. Mai mult decât atât, au capacitatea de a rezista în fața unei potențiale agresiuni din partea Rusiei”.

Asistăm astfel la o schimbare dramatică a ordinii la care mulți speraseră după căderea Uniunii Sovietice, când NATO și UE adunau tot mai mulți membrii.

Viziunea lui Vladimir Putin

Pentru Putin, recenta incursiune este perfect justificată din perspectiva expansiunii pe care NATO a cunoscut-o în anii de după prăbușirea colosului sovietic sau a intervențiilor americane din Afganistan sau Irak.

„Putin crede că este îndreptățit să schimbe granițele cu forța, pentru că din punctul său de vedere și NATO a făcut la fel”, a mai spun Loss. „El mai crede că blocul vestic s-a folosit de slăbiciunea Rusiei din perioada anilor 1990 pentru a desena granițele după bunul plac, atât în Iugoslavia, cât și să scoată Kosovo din Serbia”.

Între timp, Vestul poate sublinia o multitudine de violări ale dreptului internațional, acte comise de Rusia în ultimii ani. Amintim aici interferența cu state precum Georgia, unde Kremlinul a recunoscut statutul statelor separatiste Abhazia și Osetia de Sud în 2008, dar și anexarea Crimeei din 2014.

Ultima mutare a constituit o încălcarea a Actului de la Helsinki din 1975 care consfințea integritatea granițelor. „Aici vorbim despre ceva la care mai mulți lideri ruși au participat și și-au dat acordul”, mai spune Loss.

„Butterfly Effect” – varianta rusească

Există și posibilitatea ca sfidarea pe care Rusia o arată legilor și ordinii internaționale să aibă efecte și în alte părți ale lumii, unde crizele regionale sunt temperate doar de acorduri fragile și garanții de securitate din partea altor puteri.

Ce ar putea însemna de exemplu pentru pretențiile Chinei asupra Taiwan-ului, invazia lansată de Rusia? „Găsesc foarte dificil de făcut o legătură între Ucraina și Taiwan”, a spus Loss.

„Relația dintre SUA și Taiwan este una cu tradiție deja. Așa că sunt de părere că ar fi complet greșit să presupunem că dacă SUA nu intervine militar în favoarea Ucrainei, nu o va face nici în ceea ce privește Taiwan-ul”.

Dar situația de ansamblu rămâne una care dă naștere la teamă. Loss este de părere că intervenția din Ucraina a creat un precedent pentru provocarea altor alianțe și mai mult decât atât, există posibilitatea încurajării unei noi curse a înarmărilor.

„Dacă întreaga arhitectură a Alianței începe să se clatine și este în interesul direct al Kremlinului să contribuie la asta, atunci s-ar pune o presiune mare la nivelul statelor să cocheteze cu proliferarea nucleară, cu impact asupra securității regionale”, a mai completat Loss.

De exemplu, dacă Turcia ar decide în favoarea unei astfel de direcții, ce ar putea însemna acest lucru pentru țări ca Arabia Saudită sau Egipt?

Confuzie europeană

Este posibil ca în prezent Germania să simtă presiunea, atât domestic, cât și internațional, de a-și consolida bugetele destinate apărării, dar și să-și reconfigureze armata.

Acum nu multă vreme, generalul-locotenent inspector de armată Alfons Mais, unul dintre cei mai venerabili ofițeri din armata germană scria pe una dintre rețelele de socializare: „În cei 41 de ani de pace în care am servit patria, nu credeam posibil să experimentez un alt război. Iar Bundeswehr, armata pe care sunt onorat să o conduc este mai mult sau mai puțin goală. Opțiunile pe care le putem oferi decidenților politici în sprijinul alianței sunt extrem de limitate”.

Peste noapte, decizia lui Putin a făcut din lume un loc mai puțin sigur. Dacă analiștii de securitate merită să fie luați în serios, atunci lumea a devenit un mediu în care relațiile politice vor fi determinate de capacitatea militară”.

Vă mai recomandăm și:

Ar mai putea cineva din Rusia să-l oprească acum pe Vladimir Putin?

Vladimir Putin, o scurtă istorie a vieții și ascensiunii atent calculate la cârma Rusiei

Top 10 lucruri mai puțin știute despre Vladimir Putin, cel mai longeviv lider rus de la Stalin încoace

Poate că invadarea Ucrainei nu a fost niciodată scopul lui Vladimir Putin